Orar: : Luni - Vineri 08-16
  Contact : 0722 589 690 / 0743 220 878

All Posts Tagged: benefits

Nevralgia cervico-brahială

Nevralgia cervico-brahială este o afecţiune destul de frecventă, în care durerea de la nivelul coloanei cervicale iradiază la nivelul membrului superior şi poate interesa rădăcinile nervoase ale plexului brahial (C5-T1). Din punct de vedere fiziopatologic se poate datora unei hernii de disc cervicale sau unei compresiuni radiculare prin nodul disco-osteofitic la nivelul găurii de conjugare.

 

Etiopatogenia nevralgiilor de plex brahial

Se deosebesc două tipuri:

-NCB comună, prin artroză cervicală;

-NCB simptomatică, care poate fi de cauză rahidiană sau intrarahidiană;

Cauzele rahidiene sunt reprezentate de:

  • Leziuni tumorale ale rahisului: metastaze osoase, hemopatii maligne, tumori osoase primitive, granuloame eozinofile;
  • Morb Pott cervical;
  • Traumatisme cervicale;
  • Spondilodiscite cu germeni banali;
  • Hernia de disc cervicală;

Cauzele intrarahidiene sunt reprezentate de:

  • Tumori meningoradiculare (neurinoame, meningeoame, epidurite metastatice);
  • Meningoradiculite;
  • Zona zoster;
  • Procese inflamatorii meningeale cronice (arahnoidită, pahimeningită cervicală hipertrofică);
  • Epidurite acute şi cronice;

 

Durerile radiculare sunt uneori destul de dificil de diferenţiat de durerile plexulare cu atât mai mult cu cât „nervul rahidian” format din unirea celor două rădăcini anterioare şi posterioare, se continuă apoi anatomic cu plexurile şi aceleaşi leziuni care pot interesa rădăcinile pot să se extindă la trunchiurile primare ale plexului şi invers. Examenul electric de stimulare şi detecţie poate permite diferenţierea leziunilor trunchiurilor nervilor periferici de leziunile plexulo-radiculare dar performanţele în diagnosticul diferenţial dintre leziunile plexulare şi radiculare rămân încă aleatorii. Astfel încât între cauzele NCB trebuie să includem şi pe cele care pot afecta iniţial segmentul plexular:

  • Sindrom Pancoast-Tobias;
  • Coastă cervicală;
  • Scleroză post radioterapie;
  • Calus vicios post fractură de claviculă;
  • Sindrom de defileu cervico-axilar;

 

Tablou clinic

Tabloul clinic este dominat de durere, parestezii şi scăderea forţei musculare pe teritoriul radicular. Durerea cu debut brutal, dimineaţa la sculare sau instalată progresiv, precedată de o cervicalgie de intensitate crescândă, se acompaniază de o iradiere brahială din ce în ce mai franşă. Instalată spontan sau survenind după o mişcare bruscă a capului, gâtului sau braţului, durerea poate fi moderată sau foarte intensă. Ca orice durere radiculară poate fi agravată de tuse, decubit, cu exacerbare nocturnă.

Astfel, în funcţie de rădăcina interesată, întâlnim următoarele particularităţi:

 

 

Radiculopatia C5

-durere la nivelul umărului ce coboară până la cot;

-scăderea forţei musculare pe deltoid, supraspinos, mic rotund, cu abducţia şi rotaţia externă a umărului deficiente;

-flexia cotului şi pronosupinaţia afectate;

Radiculopatia C6 -durere însoţită de hipoestezii pe faţa antero-externă a braţului, antebraţului, până la police şi index;

-reflexele stilo-radial şi bicipital abolite sau diminuate;

-scăderea forţei musculare a bicepsului, lungului supinator şi musculaturii eminenţei tenare;

-flexia cotului şi pronosupinaţia afectate;

 

 

Radiculopatia C7

-durere pe faţa posterioară a umărului, braţului, antebraţului, indexului şi mediusului;

-deteriorarea reflexului tricipital;

-scăderea forţei musculare a tricepsului brahial, extensorilor mâinii şi ai degetelor;

-afectarea extensiei cotului, flexiei pumnului şi a degetelor

 

Radiculopatia C8

-durere însoţită de hipoestezie pe faţa antero-internă a braţului, antebraţului, degetelor 4 şi 5;

-scăderea forţei musculare la nivelul eminenţei hipotenare şi a musculaturii intrinseci a mâinii;

-dificultate în realizarea flexiei degetelor;

Radiculopatia T1 -hipoestezie pe partea medială a braţului

-deteriorarea mişcărilor de abducţie şi adducţie a degetelor;

 

Read More

Lombosciatica

 

Lombosciatica

Lombosciatica reprezintă un astfel de sindrom care se manifestă prin dureri în regiunea lombară, iradiind de-a lungul membrului inferior pe faţa posterioară a coapsei şi gambei extinzându-se uneori în direcţia halucelui sau a degetului 5. Durerea este declanşată de ieşirea postero-laterală a nucleului pulpos, prin protuzie sau hernie, fiind însoţită de edem şi de congestie la nivelul rădăcinii nervului.

Lombosciaticaeste o boală ce face parte din reumatismul degenerativ inflamator şi este descrisă sub mai multe forme. Astfel, la 95% din cazuri apare prin afectarea rădăcinii L5 sau S1 printr-o hernie de disc lombară, iar la 5% afectarea radiculară este de origine non-discală.

 

Epidemiologie

Lombosciaticaeste o afecţiune care apare în special la adulţi. Vârsta la care se întâlneşte această afecţiune este între 25 şi 50 de ani, mai ales la persoanele bine făcute , la care discurile intervertebrale sunt supuse unor presiuni puternice. La bărbaţi e mai frecventă (76%) decât la femei deoarece aceştia sunt mai expuşi la eforturi sau traumatisme. La femei nevralgia sciatică mai poate apare ca urmare a modificărilor coloanei lombare care este suprasolicitată în obezităţile endocrine postpartum.

La copii şi adolescenţi această afecţiune este destul de rară deoarece discurile intervertebrale nu prezintă semne de alterare.

Lombosciaticaeste mai frecventă la bărbaţii de aproximativ 40 de ani. S-a realizat faptul că 62% din bolnavi sunt muncitori manuali. Motivul pentru care sciatica apare mai mult pe partea stângă este că majoritatea oamenilor se folosesc de mâna dreaptă iar în cursul efortului coloana se apleacă pe partea dreaptă, tracţiunile ample fiind suportate de muşchii vertebrali şi de coloana lombară de pe partea stângă.

Sciatica radiculară prin hernie de disc afectează 1/100.000 loc./an din populaţia adultă, iar la copii sciatica discală este rară, predominând etiologia tumorală.

 

 

Etiopatologie

Sciatica discală este rezultatul unui „conflict” disco-radicular în care discul intervertebral herniază anteroposterior între vertebrele L4 şi L5, comprimând rădăcina lombară, sau între L5 şi S1 comprimând rădăcina sacrată. În acest conflict disco-radicular intervin doi factori: factorul mecanic, reprezentat de compresia discului asupra rădăcinii nervoase, şi factorul inflamator, răspunsul rădăcinii faţă de compresie.

În ceea ce priveşte factorul mecanic, comprimarea nervoasă are loc cel mai frecvent în regiunea lombară deoarece aici spaţiul dintre disc şi articulaţiile dintre arcurile vertebrale este foarte îngust iar rădăcinile nervoase sunt voluminoase. Astfel, hernia de disc comprimă rădăcinile nervoase pe care discul le întinde „ca o coardă de vioară pe căluş”.

Hernia de disc ia naştere printr-o ruptură la nivelul inelului fibros, care va favoriza hernierea nucleului pulpos ce va apăsa pe rădăcina nervoasă. Aceasta din urmă, după ce iese din măduva spinării, străbate cele trei meninge. Dura mater formează în jurul rădăcinii un guleraş care împiedică deplasarea acesteia, astfel fiind prinsă între nucleul pulpos care o comprimă şi guleraş.

În ceea ce priveşte factorul inflamator, compresia discului asupra rădăcinii produce inflamaţia acesteia. Iniţial sunt inflamate fibrele de la suprafaţa rădăcinii, urmând apoi cele din interior, lucru ce explică faptul că la început durerea apare în regiunea fesei (prin inflamaţia fibrelor superficiale) apoi întinzându-se spre coapsă şi gambă (prin iritaţia fibrelor profunde). Dacă factorul inflamator dispare, bolnavul poate să nu prezinte durere chiar în cazul în care hernia de disc persistă. Inflamaţia explică şi exagerarea durerilor la modificările atmosferice(frig, umezeală) prin tulburările vasculare ale rădăcinii afectate, exagerarea durerii în timpul nopţii prin congestionarea venelor la nivelul rădăcinii sau în timpul sarcinii prin accelerarea tulburărilor vasculare din regiunea afectată.

 

Tablou clinic

Simptomul major care caracterizează nevralgia sciatică este durerea care poate fi însoţită de parestezii, tulburări ale reflexelor, tulburări motorii, tulburări de sensibilitate obiectivă, modificări vertebrale etc.

Lombosciatica poate avea un debut brusc atunci când durerea apare în urma unui efort de redresare a coloanei, uneori debutul fiind şi insidios în care durerea se accentuează progresiv astfel: durere lombară care iradiază apoi în fesă ducându-se apoi spre membrul inferior.

 

Simptome subiective

Simptomul preponderent este constituit de durere care apare în regiunea lombară şi iradiază în membrul inferior având traiectul în funcţie de rădăcina nervoasă afectată.

Bolnavul acuză deseori şi parestezii având o topografie asemănătoare durerii, dar şi tulburări sfincteriene minore. În sciatica discală durerea se diminuează în repaus, intensificându-se în timpul efortului, tusei, strănutului etc.

 

Simptome obiective

Aceste simptome constau în semne de durere spontană şi semne de durere provocată.

Semnele de durere spontană sunt reprezentate de:

  • La examinarea pacientului în ortostatism se observă o atitudine antalgică , mai ales în cazul herniei discului L4-L5 unde trunchiul este înclinat spre partea opusă celei dureroase. Se constată o ştergere a lordozeilombare, o scoliozăşi o contractură unilateral a musculaturiivertebralesacro-lombare.
  • Aparedurerea la realizareamişcărilor de flexieşiînclinarelaterală a trunchiuluispreparteadureroasă.
  • Dificultăţiînmersulpevârfuri (“semnulpoantei” sugestivpentru sciatica S1) sauînmersulpecălcâi (“semnultalonului” sugestivpentru sciatica L5)

Semnele de durere provocată ies în evidenţă prin presiunea anumitor puncte, elongarea nervului, mişcările coloanei vertebrale sau mişcările membrelor inferioare.

 

Read More

Terapia SHOCKWAVE în fasciita plantară

Fasciita plantară- boală de inserție tendinoasă în care aponevroza plantară este inflamată. Inflamațiile repetate ale acesteia se vindecă fibros, iar în final se impregnează mineral formându-se calcifieri la nivelul călcâiului (pinteni calcaneeni).

O metodă de tratament al fasciitei plantare este terapia SHOCKWAVE prin care vom obține ca rezultat distrugerea calcifierilor ce vor fi resorbite prin procesul de fagocitare metabolică.

Numărul ședințelor necesare este variabil (2- 5 ședințe), în funcție de răspunsul pacientului la tratament, iar procesul de vindercare necesită între 25 și 45 de zile.

Read More